ADER 2.1.6. Evaluarea tratamentului la sămânță comparativ cu aplicările foliare, tratamentele granulare la sol privind eficiența combaterii atacului de Tanymecus dilaticollis în culturile de porumb și floarea soarelui
Obiectivul general al proiectului se referă la optimizarea rezultatelor de producție obținute atât pentru cultura de porumb cât și pentru floarea soarelui la nivelul fermelor din România prin utilizarea de metode alternative de combatere comparativ cu tratamentul la sămânță cu insecticide pe bază de neonicotinode. Obiectivul specific se referă la Influența insecticidelor aplicate în tratamentul seminței la porumb și floarea soarelui asupra atacului de Tanymecus Dilaticollis și asupra producției la hectar
Rezumatul proiectului:
- Identificarea gradului de atac și intensității atacului daunatorului Tanymecus
- Modalități de creștere a eficienței tratamentelor chimice /biologice pentru limitarea pagubelor provocate de Tanymecus dilaticollis și determinarea perioadei optime pentru realizarea tratamentului;
- Determinarea unei corelații intre momentul atacului și factorii abiotici în contextul schimbărilor climatice
- Elaborarea unui ghid de recomandări privind condiții de tratare în vederea diminuării incidenței atacului de Tanymecus dilaticollis care vor fi notificate fermierilor și firmelor furnizoare de semințe certificate;
- Elaborare coduri de bună practică agricolă și de mediu privind modalitățile de limitarea pagubelor produse de atacul de Tanymecus dilaticollis.
Principalele rezultate preconizate
Experimentele vor viza folosirea paralelă a minimum 3 tipuri de produse insecticide pe categorie de produs (tratament la sămânță, tratament granulat la suprafața solului, tratament foliar), stabilirea eficacității acestora în raport cu tehnologia clasică de tratament la sămânță cu produse neonicotinoide.
Experimentele vor fi conduse în minimum 3-5 locații distincte din punct de vedere geostaționar și al condițiilor edafice endemice pentru atacul insectei Tanymecus dilaticollis.
Experimentele vor viza reziduurile de substanțe active din materiile prime cu destinație alimentară și furajeră obținute de la speciile analizate in experiment.
Se vor stabili eficacitățile tipurilor de tratamente folosite în combaterea dăunătorului Tanymecus dilaticollis.
Metodele de combatere propuse în cadrul acestui proiect sunt cele de combatere chimică.
Tratamentele propuse sunt: tratamente la sămânță (imidacloprid, cyantraniliprole), tratamente cu produse microgranulate (lambda-cyhalotrin) și tratamente foliare (acetamiprid, lamda-cyhalotrin).
Rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) este cel mai periculos dăunător în cultura de porumb în zona de Sud-Est și Centrală a țărilor Europene (Meissle et. Al, 2010). În România, este cel mai periculos dăunător pentru cultura porumbului și a floarea-soarelui (Bărbulescu et al., 2001). Conform scării Paulian (1970), cele mai mari pagube pe care le realizează acest dăunător se află în regiunea sud și sud-est a României, dar de asemenea acesta are un atac puternic și în regiunea de nord, nord-est a țării. Tanymecus dilaticollis produce pagube cu preponderență la porumb, floarea-soarelui, sfecla pentru zahăr, tutun, atacând în total 70 de specii de plante, din care 40 sunt cultivate. În România, Tanymecus dilaticollis a fost semnalat pe 34 plante gazdă, din 7 familii botanice diferite, dăunătorul manifestând preferinţă pentru plantele de porumb sau grâu (Paulian şi colab., 1979).
Atacul acestui dăunător este foarte periculos pentru plantă înainte de stadiul de 4 frunze BBCH 10-14 (Paulian et al., 1969; Paulian et al., 1979; Popov et al., 2007). Perioadele secetoase din primăvară favorizează atacul rățișoarei porumbului (Bărbulescu and Voinescu, 1998; Popov et al., 2006). În acest caz, plantele de porumb pot fi distruse imediat după răsărire, înainte să de a ajunge la suprafața solului (Kacso, 1974; Voinescu et Barbulescu, 1998; Draganova et al., 2012).
În România, dăunătorul a fost pentru prima dată semnalat în anul 1904 (Knechtel şi Knechtel, 1909). La mijlocul secolului trecut, s-a menţionat că T. dilaticollis a produs pagube la cultura porumbului în 11 judeţe din sudul şi sud-estul ţării (Manolache şi colab., 1948-1954; Paulian, 1972). Cea mai bună metodă de control a acestui dăunător este atunci când planta se află în primul stadiu de vegetație, iar cea mai eficientă metodă constă în tratamentul la semințe (Voinescu et al., 2001; Popov, 2002, Popov et al. 2005).
Modul de aplicare/ utilizare a rezultatelor
- Rezultatele vor fi valorificate prin diseminare atât la simpozioane știintifice cât și la fermieri;
- Organizarea de vizite periodice în câmpurile experimentale;
- Comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări științifice, workshop-uri, mese rotunde;
- Publicarea principalelor rezultate în reviste de specialitate.